Când vine vorba de relații vorbim mereu numai despre 2 direcții majore: provocările și emoțiile din relații.

La secțiunea provocări, putem include aici (și putem face clasamente peste clasamente cu ele) cele mai dese provocări întâlnite în relații: lipsa comunicării, lipsa pasiunii, probleme financiare, lipsa de angajament, așteptăm ca relația să meargă de la sine, tendința de a da vina pe celălalt, lipsa de timp petrecut împreună cu partenerul, partenerul ezită să se căsătorească cu mine, lipsa fidelității, gelozia, lipsa de afecțiune din partea partenerului, lipsa intereselor comune etc.

La secțiunea emoții – și aici sunt dezbateri foarte ample privind sentimentele dintr-o relație – de ce dispar ele în timp, se fac mari diferențieri între dragoste, pasiune, îndrăgosteală sau între iubirea pentru partener, iubirea de mamă, iubirea pentru copil, iubirea pentru un prieten/coleg etc.

Dar dacă ar exista și o a treia direcție care poate ar simplifica foarte mult toate aceste probleme vechi de când lumea și care încă continuă să chinuie oamenii? Toate aceste probleme “antice” ne consumă foarte mult din energia mentală și emoțională. Culmea mi se pare că, de când  e omenirea asta pe pământ, noi, oamenii, ne confruntăm mereu și mereu cu aceleași probleme de relaționare și nu le mai dăm de capăt!

Aș îndrăzni să numesc această direcție INTEGRITATEA în relații. Acest concept este folosit foarte mult doar în contextul de afaceri. Cercetătorii britanici au ajuns la concluzia că o afacere de succes se construiește cu multă muncă și multă integritate. Atunci de ce nu și o relație personală să se poată construi la fel?

T. Harv Eker în cartea sa “Secretele minții de milionar” spune ceva de genul: așa cum faci un lucru, tot așa le vei face pe toate. În acest context, ar însemna ceva de genul: așa cum te porți cu partenerul/copilul/părintele etc – tot așa te vei purta și cu colegul/șeful/partenerul de afacere/clientul etc.

Și invers. Cum te porți cu colegul de serviciu, așa te vei purta și cu partenerul acasă.

Chiar dacă vei zice că nu se demonstrează această ipoteză – respectiv că la șef sau la client nu vei putea niciodată să țipi (așa cum știi că o poți face acasă la partener sau la copil) – hai să mergem un pic mai în profunzime.

Ce înseamnă să te porți” cu cineva? Este vorba de ceea ce manifești în exterior prin gesturi, atitudini, fapte, vorbe? Sau este vorba și de acea atitudine interioară pe care o ai tot timpul cu tine și care rulează în fundal într-un continuum conștientizat sau nu?

Atunci când îi zâmbești șefului sau clientului (că așa am învățat în cei 7 ani de acasă sau la cursurile de vânzări) dar în mintea ta clocotești de furie și începi să înjuri și să judeci… oare… această diferență dintre atitudinea interioară și cea exterioară, nu este ea un aspect al integrității? (sau al lipsei de integritate?)

Nu ar fi mai fain ca atunci, când rezolvăm atitudinea interioară (noi spunem în sistemul semințelor că aceasta reprezintă un tipar mental sau o sămânță) – să nu mai fim puși în situația de a fi consumați de o astfel de dublă atitudine așa cum am exemplificat mai sus? Nu ar fi mai fain ca atitudinea din exterior să fie egală și să se potrivească 100% cu atitudinea din interior?

Chiar dacă în business sau la job suntem mai conștienți că e bine să avem mereu o atitudine (exterioară, cel puțin) civilizată cu cei care relaționăm (să ne abținem de la a avea ieșiri necontrolate este ceva fantastic – asta plantează pozitiv foarte puternic)…acasă oare reușim de fiecare dată același lucru? Nu cumva ducem, de multe ori, o atitudine interioară reprimată din societate și o depresurizăm acasă pe cei dragi? Este ăsta un act de corectitudine ce ține de integritate?

Și nu mai vorbim de cazul în care și acasă suntem puși în situația de a aborda această dublă atitudine: una în exterior, alta – de cele mai multe ori inconștientă, în interior.

Deci… nu ar fi mult mai fain să ajungem să ne purtăm la fel în toate relațiile noastre? Echivalarea atitudinii interioare cu cea exterioară ne face să  salvăm  multă energie și să o direcționăm spre scopuri mai înalte! Și astfel, ajungem să fim mereu relaxați atunci când relaționăm cu cei din jurul nostru.

Acum haideți să vedem în ce constă conceptul de integritate:

Din punct de vedere uzual (DEX, spre ex) integritate = însușirea de a fi integru, cinste, probitate, incoruptibilitate iar integru = cinstit, onest, corect, incoruptibil.

1. Din punct de vedere al principiilor din sistemul semințelor, integritate înseamnă în principal să spui adevărul 100%.

Business tricks

Puțini dintre noi sunt înclinați să mintă în mod regulat, și cei mai mulți dintre noi avem un obicei de a spune adevărul, deși nu ne monitorizăm cuvintele foarte atent. Cu toate acestea, majoritatea dintre noi trecem prin experiența în care alții nu ne spun întotdeauna adevărul complet.

Această experiență desigur, vine din semințele plantate prin micile abateri de la adevăr, atunci când spunem ceva.

Dar oare ce înseamnă să spui adevărul 100%? Când vrei să transmiți ceva cuiva, în mintea ta apare o imagine a ceea ce vrei să transmiți. Să spui adevărul, înseamnă să faci să apară în mintea interlocutorului tău exact aceeași imagine din mintea ta. Adică să îți alegi cuvintele cu atenție astfel încât cele două imagini să se potrivească. Aceasta este explicația pentru ce înseamnă “adevăr”.

Și ca să acoperim și explicația din DEX, putem încadra în această categorie și următoarele atitudini:

  • să respecți promisiunile făcute (și față de tine, nu numai de alții )
  • să nu dai mită
  • să eviți minciunile albe (adică minciuna prin omisiune)
  • să nu faci promisiuni pe care știi sigur că nu le poți îndeplini
  • să fii transparent în relațiile tale
  • să nu dai niciodată cuiva o impresie despre ceva, diferită de impresia pe care o ai chiar tu despre acel lucru (să lași în mod voit o impresie greșită).

Dar aș îndrăzni să extind conceptul de integritate mai mult decât atât, în alte câteva direcții cum ar fi:

2. Să vorbești în moduri care aduc oamenii împreună. Ideea de aici este că adesea când vorbim cu cineva, avem tendința conștientă sau inconștientă de a vorbi în moduri care să îndepărteze acea persoană de ceilalți. Alte două persoane devin din ce în ce mai apropiate și o parte din noi vrea să îi vadă îndepărtându-se: poate că va fi loc pentru mai multă atenție pentru noi. Așa că aruncăm mici cuvinte otrăvitoare care fac oamenii să se despartă.

Ce alte atitudini mai mici ar mai intra în această categorie:

  • să critici o persoană în fața altei persoane. E bine ca mereu să căutăm calitățile unei persoane și să o lăudăm în fața altora
  • să permiți discriminarea pe diverse motive (rasă, sex, religie, politică)
  • să faci comparații între persoane sau între tine și alte persoane
  • să judeci oameni/situații.

3. Să vorbești cu blândețe. Aceasta nu are de-a face cu cuvintele exacte pe care le folosești. Putem folosi un cuvânt urât ca o expresie de alint pentru un prieten apropiat; sau putem folosi cuvinte care sunt frumoase pe dinafară pentru a răni în mod intenționat pe cineva.

Ce alte atitudini mai mici ar mai intra în această categorie:

  • să vorbești calm, relaxat, cu o tonalitate blândă
  • să eviți să te: înfurii, enervezi, iriți
  • să dai feedback constructiv
  • să nu te uiți la filme/emisiuni cu violență
  • să nu răspunzi atunci când ești întrebat (tăcerea care rănește). Trebuie să răspunzi prompt și politicos, indiferent dacă e vorba de o întrebare despre ce avem la cină sau de unde a apărut Universul.

4. Să spui numai cuvinte care au sens (care aduc valoare în viața ta și a altora). Unul dintre cele mai comune moduri de a folosi greșit puterea cuvintelor este a vorbi mult despre lucruri care nu au mare însemnătate. Asta se întâmplă frecvent în media, la TV sau în ziare. Nu are sens să-ți umpli mintea cu mici bârfe despre actori sau fotbaliști; și nici nu trebuie cu adevărat să știi ce a servit Președintele țării ieri la micul dejun.

Ce alte atitudini mai mici ar mai intra în această categorie:

  • bârfă pe orice temă (relații, sport, politică, viața persoanelor publice)
  • pierdut vreme pe FB cu postări care nu aduc valoare
  • privit filme/emisiuni, citit cărți sau reviste cu informație ne-valoroasă.

Și sigur… integritatea ar putea fi extinsă și la următoarele atitudini:

  • să respecți lucrurile altor persoane
  • să respecți relațiile altor persoane
  • să te bucuri când alții obțin ceea ce își doresc (adică să eviți să devii invidios/invidioasă când alții obțin succes)
  • să empatizezi cu necazurile altor persoane (adică să eviți să te bucuri când alții au un eșec, cu atât mai mult dacă nu placi persoana respectivă). Gândește-te cum ne fascinează necazurile pe care le au starurile de cinema și politicienii; sau cum suntem tentați să ne oprim să ne holbăm la un accident de mașină grav.

Acum, haideți să vedem ce experimentăm în viața personală sau profesională – ca urmare a acestor atitudini care nu sunt bazate 100% pe integritate, așa cum am definit mai sus acest concept:

Atunci când nu spui adevărul 100%

  • toți cei din jurul tău te vor minți sau îți vor ascunde lucruri
  • oamenii din jurul tău, simpli colegi, clienți, șefi, prieteni – nu cred niciodată ce spui tu, chiar dacă spui adevărul
  • firmele și persoanele din mediul tău de afaceri ezită să se asocieze cu tine
  • strategiile de piață care funcționau în cazul tău nu mai dau rezultate
  • de multe ori ai un sentiment de descurajare, ai mici episoade de depresie sau de lipsă de încredere în tine
  • lucrezi într-un domeniu în care oamenii se înșală foarte mult unii pe alții
  • nu te poți baza pe oamenii din jurul tău: le dai ceva de făcut și nu știi niciodată sigur dacă vor duce treaba până la capăt.

Atunci când nu vorbești în moduri care să aducă oamenii împreună

  • experimentezi singurătate, relațiile tale se rup
  • toți oamenii din jurul par să fie tot timpul în conflict
  • te cerți mereu cu colegii, partenerii de afaceri, cei de acasă
  • oamenii din jurul tău – clienți, furnizori, angajați, prieteni, colegi – au tendința să te poarte cu vorba.

Atunci când nu vorbești cu blândețe (sau te înfurii)

  • îți pierzi autoritatea
  • nu te poți concentra ori nu-ți poți păstra concentrarea
  • concurență este necruțătoare, iese mereu victorioasă
  • șeful/partenerul tău îți vorbește adesea într-o manieră jignitoare
  • oricât de bine ți-ai face treaba, tot timpul ești criticat de oamenii din jurul tău
  • ți se albește părul, îmbătrânești, faci riduri (de la furie)
  • partenerul te pune pe modul “ignoră”.

Atunci când nu vorbești cu sens

  • nimeni din jurul tău nu tine cont de ce spui tu; orice sugestie cu care vii este ignorată sau considerată stupidă
  • ești profund tulburat(ă) din cauză că îți lipsește încrederea; dacă înainte erai foarte sigur pe tine, acum simți exact contrariul
  • nu reușești să te relaxezi și nu te bucuri niciodată cu adevărat de vacanță
  • ai o problemă vizibilă cu sincronizarea
  • când le ceri celor din jur să facă ceva, nu te ascultă nimeni.

Atunci când nu empatizezi cu necazurile altor persoane

  • oamenii din jurul tău nu se implică să te ajute când ai cea mai mare nevoie de ajutor
  • scade pasiunea în relația de cuplu
  • nu reușești să te controlezi și te înfurii pe partener, pe angajați, pe furnizori, pe clienți, pe vreme
  • proiectele pe care le încredințezi oamenilor din subordine nu ajung niciodată să se finalizeze.

Atunci când nu respecți lucrurile/proprietatea altora

  • experimentezi lipsă de resurse (bani, timp, clienți, energie)
  • fluctuație financiară permanentă
  • nu ai niciun fel de independență financiară.

Mai sus am expus câteva direcții pe care să le investighezi atunci când experimentezi anumite provocări în relațiile tale de toate felurile. Dacă reușești să ții cont de aceste repere atunci când relaționezi cu cineva, vei observa că multe din ele se vor rezolva.

Este mult mai ușor să îți îndrepți atenția către atitudinile tale interioare și să le schimbi, decât să apelezi la alte metode uzuale care uneori funcționează, alteori nu.  De exemplu, nu știi niciodată dacă o consiliere de cuplu va funcționa sau nu.

În acest fel, ți-ar fi mult mai ușor și mult mai economic din punct de vedere al resurselor pe care le pui la bătaie pentru a rezolva provocările din relații (timp, bani, energia mentală și emoțională – pe tot felul de cursuri, pe terapii, cadouri, discuții, analize mentale chinuitoare etc).

Și cred că această modalitate de a lucra exclusiv cu mintea noastră… să ne îndreptăm atenția numai spre interiorul nostru… va rezolva definitiv toate acele probleme „antice”, fără de sfârșit despre care vorbeam la începutul articolului.

Sper să fie de folos toate aceste idei. Într-un articol viitor, intenționez să abordez unul dintre cele mai importante instrumente de muncă interioară din sistemul semințelor.

Pe curând!

About the Author admin.livia


Get In Touch